6.7. ACREDITAREA IN CONTEXTUL INTERNATIONAL

 

La nivel international, cooperarea intre organismele de acreditare este asigurata in cadrul Forumului international de acreditare(IAF) si al Cooperarii Internationale pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC).

6.7.1. COOPERAREA INTRE ORGANISMELE DE ACREDITARE

Acreditarea este un instrument neutru care permite sa se evalueze si sa se demonstreze oficial competenta tehnica, impartialitatea si integritatea profesionala a organismelor de evaluare a conformitatii si constituie, in acest sens, un instrument de infrastructura eficient in domeniul calitatii, utilizat in lumea intreaga.

La nivel international, cooperarea intre organismele de acreditare este asigurata in cadrul a doua organizatii: pe de o parte, Forumul international de acreditare (IAF), in ceea ce priveste cooperarea intre organismele de acreditare care realizeaza acreditarea organismelor de certificare (produse si sisteme de management) si, pe de alta parte, Cooperarea Internationala pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC), in ceea ce priveste cooperarea intre organismele de acreditare care realizeaza acreditarea laboratoarelor si a organismelor de inspectie. Cele doua organizatii prevad acorduri multilaterale de recunoastere reciproca intre diferitele organisme de acreditare membre. IAF gestioneaza un acord multilateral de recunoastere (MLA), in timp ce ILAC a stabilit un acord de recunoastere reciproca (MRA). Aceste acorduri multilaterale de recunoastere reciproca a competentelor tehnice intre organismele de acreditare au obiectivul final de a permite produselor si serviciilor care detin atestari de conformitate acreditate sa intre pe piete straine fara a fi necesara efectuarea unor noi incercari sau noi certificari in tara importatoare. Prin urmare, obiectivul acordurilor de recunoastere intre organismele de acreditare este de a contribui la consolidarea acceptarii rezultatelor evaluarilor de conformitate.

Pana in prezent, au fost instituite, la nivel regional (256), organizatii de cooperare intre organisme de acreditare in:

— Europa: Cooperarea Europeana pentru Acreditare (EA)

— America: Cooperarea Interamericana pentru Acreditare (IAAC)

— Asia-Pacific: Cooperarea pentru Acreditarea Laboratoarelor din Asia-Pacific (APLAC) si Cooperarea pentru Acreditaredin Pacific (PAC)

— Africa: Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe in materie de Acreditare (SADCA)

— Africa: Cooperarea Africana pentru Acreditare (AFRAC)

— Orientul Mijlociu: Cooperarea Araba pentru Acreditare (ARAC).

Cu exceptia SADCA, AFRAC si ARAC, care isi dezvolta in prezent propriile acorduri regionale de recunoastere reciproca, organizatiile de cooperare enumerate mai sus au instituit, in cadrul regiunii lor, acorduri care stau la baza acordurilor ILAC/IAF. Prin acordarea unei recunoasteri speciale, IAF accepta acordurile de recunoastere reciproca stabilite in cadrul EA, IAAC si PAC: organismele de acreditare membre ale IAF si semnatare ale acordului multilateral al EA (EA MLA) sau ale acordului multilateral de recunoastere al PAC (PAC MLA) sunt acceptate in mod automat in acordul IAF MLA. ILAC accepta acordurile de recunoastere reciproca, precum si procedurile de evaluare aferente ale EA, APLAC si IAAC. Organismele de acreditare care nu sunt afiliate la nicio organizatie de cooperare regionala recunoscuta se pot adresa direct ILAC si/sau IAF pentru evaluare si recunoastere.

Cerintele prevazute de regulament pentru organismele de acreditare sunt in conformitate cu cerintele acceptate pe plan international si definite in standardele internationale relevante, desi unele dintre cerinte pot fi percepute ca fiind mai stricte. In special:

— acreditarea este efectuata de un singur organism national de acreditare numit de statul sau membru [articolul 4alineatul (1)];

— acreditarea este efectuata ca activitate de autoritate publica [articolul 4 alineatul (5)];

— organismele nationale de acreditare functioneaza independent de motivatii comerciale [articolul 8 alineatul (1)] si peo baza nonprofit [articolul 4 alineatul (7)];

— organismele nationale de acreditare nu intra in concurenta cu organismele de evaluare a conformitatii sau cu alte organisme nationale de acreditare [articolul 6 alineatul (1) si articolul 6 alineatul (2)];

— acreditarea transfrontaliera in cadrul UE si SEE (articolul 7).

6.7.2. IMPACTUL ASUPRA RELATIILOR COMERCIALE IN DOMENIUL EVALUĂRII CONFORMITĂTII INTRE UE SI TĂRILE TERTE

In ceea ce priveste reglementarea, acceptarea finala a atestarilor de evaluare a conformitatii este hotarata de autoritatile publice si, din punct de vedere economic, de utilizatorii industriali si de consumatori. Acordurile multilaterale de recunoastere reciproca cu caracter tehnic incheiate voluntar de organismele de acreditare sustin, dezvolta in continuare si consolideaza acordurile comerciale interguvernamentale.

Cerintele descrise mai sus influenteaza acceptarea certificatelor si a rezultatelor incercarilor neeuropene acreditate de organisme de acreditare neeuropene care nu sunt in conformitate cu cerintele UE, dar care sunt semnatare ale acordurilor MRA/MLA ale ILAC/IAF in urmatorul mod:

— Evaluarea conformitatii pe baza voluntara

Organismului de evaluare a conformitatii neeuropean care activeaza pe piata europeana ii revine sarcina de a decide cu privire la oportunitatea si locul acreditarii. Pentru a favoriza acceptarea atestarilor sale de evaluare a conformitatii de catre piata europeana (industria, in calitate de cumparator al serviciilor de evaluare a conformitatii si, in ultima instanta, consumatorii), organismul de evaluare a conformitatii neeuropean care opteaza pentru acreditare poate alege sa recurga la serviciile unui organism de acreditare dintr-o tara terta care nu indeplineste neaparat noile cerinte europene, dar este semnatar al acordurilor MRA/MLA ale ILAC/IAF, sau sa se adreseze, de preferinta, unui organism de acreditare stabilit in Uniune. Atestarile de evaluare a conformitatii neeuropene emise in temeiul acreditarii de catre organismele de acreditare neeuropene care nu indeplinesc cerintele europene pot fi utilizate in continuare pe piata europeana, dar numai pe baza voluntara.

— Evaluarea conformitatii obligatorie

In cazul in care evaluarea conformitatii este prevazuta de reglementarile in domeniu, autoritatile nationale ale statelor membre ale UE pot sa nu accepte atestarile de conformitate emise in temeiul acreditarii de catre organismele de acreditare neeuropene care nu indeplinesc cerintele UE, desi sunt semnatare ale acordurilor MRA/MLA ale ILAC/IAF.

Cu toate acestea, un astfel de refuz nu poate fi bazat numai pe argumentul nerespectarii cerintelor UE de catre organismul de acreditare din tara terta. In acelasi timp, chiar daca indeplinirea cerintelor UE de catre organismul de acreditare din tara terta nu constituie o conditie prealabila pentru acceptarea rezultatelor evaluarii conformitatii, o neindeplinire ar putea ridica mai multe indoieli in ceea ce priveste calitatea si valoarea acreditarii si, prin urmare,in ceea ce priveste calitatea si valoarea certificatelor sau a rapoartelor acreditate. Cu toate acestea, in cazul in care Uniunea si o tara terta au incheiat acorduri de recunoastere reciproca (MRA) interguvernamentale in ceea ce priveste evaluarea conformitatii, autoritatile nationale din statele membre ale UE accepta rapoartele de testare si atestarile eliberate de organismele pe care partea straina le-a desemnat in temeiul MRA pentru a realiza evaluarea conformitatii in categoriile de produse sau sectoare acoperite de MRA. Produsele insotite de astfel de atestari de conformitate pot fi exportate si introduse pe piata celeilalte parti fara a face obiectul unor proceduri de evaluarea conformitatii suplimentare. Fiecare parte importatoare accepta, in temeiul MRA, sa recunoasca atestarile de evaluarea conformitatii emise de organismele de evaluare a conformitatii recunoscute ale partii exportatoare, indiferent daca acreditarea a fost sau nu utilizata pentru a sprijini procesul de desemnare a organismelor de evaluare a conformitatii intemeiul MRA si daca organismul de acreditare din tara terta, in cazul utilizarii acreditarii de catre partea neeuropeana, indeplineste sau nu cerintele UE.

 NOTE:

(256) Pentru cele mai recente informatii, a se vedea www.ilac.org si www.iaf.nu, unde sunt disponibile liste ale membrilor regionali actuali ai ILAC si IAF.

Sursa: „Ghidul albastru” din 2016 referitor la punerea in aplicare a normelor UE privind produsele (http://ec.europa.eu)