3.4. DISTRIBUITORUL

 

— Distribuitorul este o persoana fizica sau juridica, alta decat producatorul sau importatorul, care face parte din lantul de aprovizionare si care pune un produs la dispozitie pe piata.

— Distribuitorii sunt supusi unor obligatii specifice si au un rol esential in cadrul supravegherii pietei.

Pe langa producatori si importatori, distribuitorii formeaza a treia categorie de operatori economici supusi unor obligatii specifice. Distribuitorul este o persoana fizica sau juridica, alta decat producatorul sau importatorul, care face parte din lantul de aprovizionare si care pune un produs la dispozitie pe piata.

Spre deosebire de reprezentantii autorizati, comerciantii cu amanuntul, angrosistii si ceilalti distribuitori din lantul de aprovizionare nu trebuie sa aiba o relatie preferentiala cu producatorul. Un distribuitor achizitioneaza produse in vederea unei distributii ulterioare de la un producator, de la un importator sau de la un alt distribuitor.

Distribuitorul trebuie sa actioneze cu grija cuvenita (132) in legatura cu cerintele aplicabile (133). De exemplu, acesta trebuie sa stie ce produse trebuie sa poarte marcajul CE, ce informatii trebuie sa insoteasca produsul (de exemplu, declaratia de conformitate UE), care sunt cerintele lingvistice in ceea ce priveste etichetarea, instructiunile pentru utilizatori sau alte documente care insotesc produsul si ce indicatii incontestabile demonstreaza neconformitatea unui produs. Distribuitorii sunt obligati sa dovedeasca autoritatii nationale de supraveghere ca au actionat cu grija cuvenita si ca s-au asigurat ca producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia ori persoana care i-a furnizat produsul a luat masurile necesare impuse de legislatia aplicabila de armonizare a Uniunii, astfel cum sunt enuntate in obligatiile distribuitorilor.

In cazul produselor provenite din tari terte, evaluarea conformitatii, intocmirea si pastrarea declaratiei de conformitate UE si a documentatiei tehnice raman in responsabilitatea producatorului si/sau a importatorului. Nu tine de obligatiile distribuitorului sa verifice daca un produs deja introdus pe piata este conform in continuare cu obligatiile legale aplicabile, in cazul in care acestea s-au modificat. Obligatiile distribuitorului se refera la legislatia in vigoare la momentul introducerii pe piata a produsului de catre producator sau importator, cu exceptia cazului in care un act legislativ specific contine dispozitii contrare. Distribuitorul trebuie sa fie in masura sa identifice producatorul, reprezentantul autorizat al acestuia, importatorul sau persoana care i-a furnizat produsul in scopul de a sprijini autoritatea de supraveghere a pietei in eforturile sale dea obtine declaratia de conformitate UE si partile necesare din documentatia tehnica. Autoritatile de supraveghere a piete iau posibilitatea de a adresa cererea lor privind documentatia tehnica in mod direct distribuitorului. Acestuia din urmanu i se poate solicita, totusi, sa fie in posesia documentelor relevante.

Inaintea punerii la dispozitie a unui produs pe piata, distribuitorul este obligat sa verifice urmatoarele cerinte oficiale (134):

— produsul poarta marcajul (marcajele) necesar(e) (de exemplu, marcajul CE);

— produsul este insotit de documentele relevante [de exemplu, declaratia de conformitate UE (135)], precum si de instructiunile si informatiile privind siguranta (136) furnizate intr-o limba usor de inteles pentru consumatori si pentru alti utilizatori finali, daca acestea sunt cerintele legislatiei in vigoare;

— producatorul si importatorul au indicat (1) denumirea lor, (2) denumirea comerciala inregistrata sau marcainregistrata si (3) adresa la care pot fi contactati, pe produs sau, atunci cand acest lucru nu este posibil din cauzadimensiunii sau a caracteristicilor fizice ale produsului, pe ambalaj si/sau pe documentele care il insotesc (137), iar produsul poarta tipul, lotul sau numarul de serie ori un alt element care permite identificarea acestuia.

Distribuitorii nu trebuie sa furnizeze produse despre care stiu sau ar fi trebuit sa presupuna, pe baza informatiilor pecare le detin si in calitate de profesionisti, ca nu sunt conforme cu legislatia. De asemenea, ei trebuie sa coopereze cu autoritatea competenta cu privire la orice masura adoptata pentru a evita sau a limita astfel de riscuri si sa informeze producatorul sau importatorul, precum si autoritatile nationale competente (138).

Dupa ce produsul a fost pus la dispozitie, distribuitorilor le revin obligatii similare. Daca au motive rezonabile sa creada ca un produs nu este conform, distribuitorii trebuie sa se asigure ca producatorul sau importatorul intreprinde actiuni corective in scopul de a aduce produsul in conformitate si trebuie sa informeze autoritatile nationale competente. Distribuitorii sunt obligati sa contacteze importatorul sau producatorul pentru a elimina cea mai mica indoiala cu privire la conformitatea produsului.

In afara de controlul conformitatii produsului in functie de cerintele oficiale, distribuitorul trebuie:

1. sa initieze actiuni corective in cazul in care exista suspiciuni de neconformitate (139);

2. sa acorde sprijin autoritatilor de supraveghere a pietei pentru identificarea producatorului sau a importatorului responsabil de produs;

3. in cazul unei cereri motivate (140) din partea unei autoritati competente, sa coopereze cu autoritatea respectiva si sa ii furnizeze acesteia toate informatiile si documentatia necesare pentru a demonstra conformitatea unui produs (141);

4. la cererea autoritatilor de supraveghere a pietei, sa identifice orice operator economic care i-a furnizat un produs si orice operator economic caruia i-a furnizat un produs. Acestia trebuie sa fie in masura sa furnizeze astfel de informatii pentru o perioada de 10 ani de la data primirii produsului si pentru o perioada de 10 ani de la data la care au furnizat produsul (142).

Conditiile de distributie (de exemplu, transportul sau depozitarea) pot avea un impact asupra mentinerii conformitatii cu dispozitiile legislatiei aplicabile de armonizare a Uniunii. Prin urmare, persoana responsabila de conditiile de distributie trebuie sa ia masurile necesare pentru a proteja conformitatea produsului. Scopul este acela de a se garanta conformitatea produsului cu cerintele esentiale si cu alte cerinte legale in momentul primei utilizari in cadrul Uniunii (143).

In absenta unei legislatii de armonizare a Uniunii, conditiile de distributie pot fi reglementate intr-o anumita masura la nivel national, in conformitate cu articolele 34 si 36 din TFUE. O legislatie nationala care acorda unei anumite categorii profesionale dreptul exclusiv de a distribui anumite produse poate, in masura in care limiteaza vanzarile la anumite canale, sa afecteze posibilitatile de comercializare a unor produse importate. In consecinta, o astfel de legislatie poate sa constituie o masura cu efect echivalent unei restrictii cantitative la importuri. Cu toate acestea, ea poate fi justificata, de exemplu, din motive legate de protectia sanatatii publice, daca masura este adecvata obiectivului si nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia (144).

Prestatorii de servicii de externalizare a logisticii (fulfillment service)

Intreprinderile de externalizare a logisticii (145) reprezinta un nou model de afaceri generat de comertul electronic. Produsele oferite de operatorii online sunt in general stocate in intreprinderi de externalizare a logisticii situate in UE pentru a garanta livrarea rapida catre consumatorii din UE. Aceste entitati furnizeaza servicii altor operatori economici. Ei depoziteaza produse si, dupa primirea comenzilor, impacheteaza produsele si le livreaza clientilor. Uneori, ele se ocupa, de asemenea, si de procesul de returnare. Exista o gama larga de scenarii de exploatare pentru prestarea serviciilor de externalizare a logisticii. Unele intreprinderi de externalizare a logisticii ofera toate serviciile enumerate maisus, in timp ce altele le acopera doar partial. Dimensiunea si amploarea lor variaza, de asemenea, de la operatori la nivel mondial la microintreprinderi.

Activitatile indeplinite de prestatorii de externalizare a logisticii, astfel cum se descrie mai sus, merg dincolo de cele indeplinite de prestatorii de servicii de coletarie, care ofera servicii de vamuire, de sortare, de transport si de livrarea coletelor. Complexitatea modelului de afaceri pe care acestia il ofera face ca prestatorii de servicii de externalizarea logisticii sa reprezinte un element necesar al lantului de aprovizionare si, prin urmare, pot fi considerati ca luand parte la furnizarea unui produs si, ulterior, la introducerea sa pe piata. Asadar, in cazul in care prestatorii de servicii de externalizare a logisticii presteaza servicii conform descrierii de mai sus, care merg dincolo de cele prestate de prestatorii de servicii de coletarie, acestia ar trebui considerati distribuitori si ar trebui sa indeplineasca responsabilitatile juridice corespunzatoare.

Tinand seama de varietatea tipurilor de intreprinderi de externalizare a logisticii si de servicii pe care acestea le presteaza, analiza modelului economic al unor operatori ar putea conchide ca acestia sunt importatori sau reprezentanti autorizati.

NOTE:

(132) Prin „grija cuvenita” se intelege efortul depus de o parte, in mod normal prudenta sau rezonabila, pentru a evita orice prejudiciu adus altei parti, tinand cont de circumstante. Aceasta se refera la nivelul de judecata, de grija, de prudenta, de hotarare si de activitate asteptat in mod rezonabil de la o persoana in imprejurari deosebite.

(133) Articolul R5 alineatul (1) din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(134) Articolul R5 alineatul (2) primul paragraf din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(135) In cazul in care legislatia de armonizare a Uniunii solicita in mod expres ca produsul sa fie insotit de declaratia de conformitate UE, distribuitorul trebuie sa se asigure de indeplinirea acestei cerinte.

(136) Nu toata legislatia de armonizare a Uniunii impune atat instructiuni, cat si informatii privind siguranta, deoarece nu toata legislatia de armonizare a Uniunii este legata de siguranta.

(137) A se vedea obligatiile producatorului de la punctul 3.1 si obligatiile importatorului de la punctul 3.3.

(138) Articolul R5 alineatul (2) al doilea paragraf din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(139) Articolul R5 alineatul (2) al doilea paragraf si articolul R5 alineatul (4) din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(140) Cererea motivata nu inseamna neaparat o decizie oficiala din partea unei autoritati. In conformitate cu articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 765/2008, „autoritatile de supraveghere a pietei pot sa solicite operatorilor economici sa puna la dispozitie documentatia si informatiile pe care acestea le considera necesare pentru indeplinirea sarcinilor lor”. Pentru ca o cerere sa fie motivata, este suficient ca autoritatea de supraveghere a pietei sa explice contextul in care informatiile sunt solicitate (de exemplu, controlul privind caracteristicile specifice ale produselor, controalele prin sondaj etc.).

(141) Articolul R5 alineatul (5) din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(142) Articolul R7 alineatul (2) din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(143) Articolul R5 alineatul (3) din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(144) A se vedea Hotararea Curtii de Justitie: cauza C-271/92.

(145) Astfel cum se precizeaza in partea introductiva, in prezent au loc procese de reflectie mai focalizate cu privire la diferite aspecte ale cadrului juridic al Uniunii aplicabil vanzarilor online, iar prezentul ghid nu aduce atingere niciunei viitoare interpretari si orientari specifice care ar putea aparea cu privire la aceste aspecte.

Sursa: „Ghidul albastru” din 2016 referitor la punerea in aplicare a normelor UE privind produsele (http://ec.europa.eu)