5.3. NOTIFICARE

5.3.1. AUTORITĂTI DE NOTIFICARE

 

O autoritate de notificare este entitatea guvernamentala sau publica care are sarcina de a desemna si de a notifica organismele de evaluare a conformitatii in temeiul legislatiei de armonizare a Uniunii.

O autoritate de notificare este entitatea guvernamentala sau publica care are sarcina de a desemna si de a notifica organismele de evaluare a conformitatii in temeiul legislatiei de armonizare a Uniunii. De cele mai multe ori, aceasta este administratia nationala responsabila cu punerea in aplicare si cu gestionarea actului de armonizare al Uniunii in temeiul caruia este notificat organismul. Fiecare stat membru trebuie sa desemneze o autoritate de notificare care va fi responsabila de evaluarea, notificarea si monitorizarea organismelor de evaluare a conformitatii. Autoritatea de notificare isi asuma intreaga raspundere cu privire la competentele organismelor pe care le notifica.

Fiecare stat membru trebuie sa isi stabileasca autoritatile de notificare astfel incat sa evite orice conflict de interese cu organismele de evaluare a conformitatii. Autoritatea de notificare este organizata si functioneaza astfel incat sa garanteze obiectivitatea si impartialitatea activitatilor sale. Fiecare decizie cu privire la notificarea unui organism de evaluare a conformitatii trebuie sa fie luata de persoane competente diferite de cele care au realizat evaluarea.

De asemenea, se impune ca autoritatea de notificare sa nu propuna si sa nu furnizeze niciuna dintre activitatile realizate de organismele de evaluare a conformitatii, nici vreun serviciu de consiliere pe o baza comerciala sau concurentiala.

Aceasta trebuie sa garanteze confidentialitatea informatiilor pe care le obtine si trebuie sa dispuna de un personal competent in numar suficient pentru buna executare a sarcinilor sale.

Statele membre trebuie sa informeze Comisia cu privire la procedurile in vigoare in ceea ce priveste, pe de o parte, evaluarea si notificarea organismelor de evaluare a conformitatii si, pe de alta parte, monitorizarea organismelor notificate. Comisia publica aceste informatii pe site-ul sau web.

5.3.2. PROCESUL DE NOTIFICARE

— Notificarea este actul prin care autoritatea de notificare informeaza Comisia si celelalte state membre ca un organism de evaluare a conformitatii a fost desemnat pentru a realiza evaluarea conformitatii in conformitate cu un act de armonizare al Uniunii si indeplineste cerintele referitoare la organismele notificate stabilite in actul respectiv de armonizare al Uniunii.

— Statele membre isi asuma raspunderea finala pentru competenta organismelor notificate fata de celelalte state membre si de institutiile UE.

— Acreditarea este modalitatea preferata de a evalua competenta tehnica a organismelor notificate.

— Notificarea unui organism notificat este transmisa de autoritatea de notificare Comisiei si celorlalte state membre prin intermediul sistemului NANDO – instrumentul de notificare electronic elaborat si gestionat de Comisie, care cuprinde o lista a tuturor organismelor notificate.

5.3.2.1. Principii de notificare

Statutul de organism notificat este disponibil organismelor de evaluare a conformitatii stabilite in cadrul Uniunii Europene. Statele membre sunt responsabile cu notificarea organismelor notificate, a caror alegere si responsabilitate le revine autoritatilor nationale. Acestea pot alege organismele pe care le notifica dintre organismele stabilite pe teritoriul lor, cu conditia ca acestea sa indeplineasca cerintele din legislatie si sa detina competentele necesare pentru a obtine notificarea. Notificarea este actul prin care autoritatea de notificare informeaza Comisia si celelalte state membre ca un organism de evaluare a conformitatii a fost desemnat pentru a realiza evaluarea conformitatii in temeiul unui act de armonizare al Uniunii si indeplineste cerintele referitoare la organismele notificate stabilite in actul respectiv.

In timp ce desemnarea este considerata un act efectuat de autoritatea de desemnare – care poate fi aceeasi cu autoritatea de notificare – numai actul de notificare adresat Comisiei si celorlalte state membre permite unui „organism desemnat” sa devina „organism notificat”.

In masura in care notificarea tine de puterea de apreciere a statelor membre, acestea nu sunt obligate sa notifice toate organismele care isi pot demonstra competenta tehnica. De asemenea, statele membre nu au obligatia de a notifica organismele in legatura cu fiecare procedura care trebuie aplicata in temeiul unui act specific de armonizare al Uniunii.

Statele membre au libertatea de a notifica un organism in orice moment dupa adoptarea unui act de armonizare al Uniunii. Cu toate acestea, statele membre ar trebui sa ia toate masurile necesare in materie de notificare inainte de prima punere in aplicare a actului de armonizare al Uniunii (242). Acest lucru permite utilizarea eficienta a perioadei de tranzitie prevazute in actul de armonizare al Uniunii, asumarea de catre organismele notificate a unui rol activ si eliberarea certificatelor inca de la data primei aplicari a actului de armonizare al Uniunii. Daca, pe baza unor noi dispozitii legislative, este obligatoriu sa se procedeze la o noua notificare a organismelor notificate, de indata ce statul membru a transpus dispozitiile necesare in legislatia nationala si a desemnat o autoritate de notificare pentru un anumit act de armonizare al Uniunii, este posibil ca autoritatea de notificare respectiva sa depuna o notificare. Astfel, un organism notificat poate fi notificat in conformitate atat cu vechea, cat si cu noua legislatie in timpul perioadei de tranzitie, insa notificarea efectuata in conformitate cu vechea legislatie va expira in mod automat la data punerii in aplicare a noii legislatii, cu exceptia cazului in care legislatia specifica prevede altfel. Trebuie insa subliniat ca, in astfel de cazuri, desi pot lua anumite masuri pregatitoare, organismele notificate nu sunt autorizate sa elibereze certificate inainte ca legislatia de armonizare a Uniunii sa intre in vigoare, cu exceptia cazului in care o dispozitie a legislatiei sectoriale prevede altfel.

5.3.2.2. Evaluarea organismelor de evaluare a conformitatii

Evaluarea organismului de evaluare a conformitatii care trebuie notificat determina daca acesta este competent din punct de vedere tehnic, daca poate asigura procedurile de evaluare a conformitatii in cauza si daca poate da dovada de nivelul necesar de independenta, de impartialitate si de integritate.

Statele membre isi asuma raspunderea finala pentru competentele organismelor notificate in ceea ce priveste celelalte state membre si institutiile UE. In consecinta, acestea trebuie sa verifice competenta organismelor care doresc sa fie notificate in functie de criteriile stabilite in legislatia de armonizare a Uniunii aplicabila, de cerintele esentiale si de procedura (procedurile) de evaluare a conformitatii in cauza. In general, criteriile de competenta stabilite in actele de armonizare a Uniunii acopera:
— disponibilitatea personalului si a echipamentului;
— independenta si impartialitatea in raport cu persoanele interesate in mod direct sau indirect de produs (cum ar fi proiectantul, producatorul, reprezentantul autorizat al producatorului, furnizorul, asamblorul, instalatorul, utilizatorul);
— competenta tehnica a personalului care este relevanta pentru produsele si procedura de evaluare a conformitatii in
cauza;
— respectarea integritatii si a secretului profesional; si
— incheierea unei asigurari de raspundere civila, cu exceptia cazului in care raspunderea este asumata de stat in temeiul dreptului national.

Autoritatile de notificare sau organismele de acreditare trebuie sa efectueze verificari periodice pentru a evalua continuitatea competentelor organismelor notificate dupa notificarea acestora.

5.3.2.3. Acreditarea in temeiul Regulamentului (CE) nr. 765/2008

Acreditarea, realizata in conformitate cu seria de standarde EN ISO/CEI 17000 de catre organisme de acreditare recunoscute la scara nationala si membre ale Cooperarii Europene pentru Acreditare (EA), consta intr-o evaluare tehnica a competentelor organismului de evaluare a conformitatii care doreste sa fie notificat. Desi nu este obligatorie, aceasta constituie un instrument important si privilegiat care permite evaluarea competentelor si a integritatii organismelor care urmeaza sa fie notificate. Prin urmare, autoritatile nationale de notificare trebuie sa considere acreditarea ca fiind criteriul tehnic de evaluare preferat de organismele de evaluare a conformitatii, astfel incat sa atenueze diferentele in ceea ce priveste criteriile de notificare.

Acreditarea confera o autorizare certificata a competentei, a integritatii profesionale si a impartialitatii organismelor care trebuie notificate Comisiei si celorlalte state membre. De asemenea, aceasta implica o supraveghere si verificari regulate ale organismelor acreditate. Atunci cand un organism national de acreditare considera ca organismul de evaluare a conformitatii caruia i-a eliberat un certificat de acreditare nu mai este competent sau nu isi duce la indeplinire obligatiile, certificatul de acreditare poate fi retras. In acest caz, notificarea trebuie sa fie retrasa si organismul in cauza nu mai trebuie sa fie autorizat sa efectueze activitati de evaluare a conformitatii in temeiul legislatiei in vigoare.

Trimiterea pentru acreditare se bazeaza pe un proces de evaluare la nivel de omologi, care garanteaza ca organismul de acreditare monitorizeaza in mod corespunzator organismele de evaluare a conformitatii pe care le acrediteaza. Totusi, pot aparea cazuri cand organismul national de acreditare nu a trecut cu succes evaluarea la nivel de omologi, dar este posibil ca el sa fi evaluat organisme notificate (243). In cazul in care organismul national de acreditare nu a facut obiectul unei evaluari la nivel de omologi pentru activitatea de acreditare in cauza, dar daca el a evaluat totusi competenta unui organism de evaluare a conformitatii pentru aceasta activitate, notificarea acestui organism de evaluare a conformitatii nu ar trebui sa fie considerata acreditata in sensul legislatiei de armonizare a UE.

In cazul in care un organism national de acreditare a trecut cu succes de o evaluare la nivel de omologi anterioara pentru o anumita activitate, dar a fost suspendat in urma unei a doua evaluari la nivel de omologi, noile notificari ale
organismelor de evaluare a conformitatii evaluate de acest organism national de acreditare ar trebui de asemenea considerate neacreditate. In principiu, certificatele de acreditare eliberate pana la momentul suspendarii organismului national de acreditare in urma unei evaluari la nivel de omologi ar trebui sa fie recunoscute in continuare de catre autoritatile nationale.

Daca motivele pentru suspendarea organismului national de acreditare duc la indoieli serioase cu privire la competenta organismelor notificate, autoritatea de notificare responsabila ar trebui sa informeze Comisia si celelalte state membre cu privire la modul in care intentioneaza sa asigure competenta organismelor notificate, precum si cu privire la orice masuri corective adoptate, inclusiv denotificarea.

Desi acreditarea este instrumentul preferat pentru verificarea competentei unor organisme de evaluare a conformitatii, statele membre pot efectua ele insele aceasta verificare. Ca urmare a intrarii in vigoare a Regulamentului (CE) nr. 765/2008, la 1 ianuarie 2010, Comisia si celelalte state membre trebuie sa primeasca dovada, in astfel de cazuri, ca organismul evaluat indeplineste toate cerintele legislative aplicabile. De asemenea, organismul notificat trebuie sa faca obiectul unei supravegheri regulate comparabile cu practica stabilita de organizatiile de acreditare.

5.3.2.4. Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008

In conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, atunci cand un stat membru nu isi intemeiaza notificarea pe acreditare, „acesta furnizeaza Comisiei si celorlalte state membre toate dovezile documentare necesare pentru verificarea competentei organismelor de evaluare a conformitatii pe care le selecteaza pentru punerea in aplicare a legislatiei comunitare de armonizare in cauza” (244).
Pentru a garanta nivelul necesar de incredere in impartialitatea si competenta tehnica a organismelor de evaluare a conformitatii, precum si in rapoartele si certificatele eliberate de acestea, in timpul unei evaluari fara acreditare, autoritatile nationale trebuie sa furnizeze informatii detaliate si complete care sa descrie modul in care organismul care doreste sa fie notificat a fost evaluat ca fiind apt sa indeplineasca sarcinile pentru care este notificat si care sa demonstreze ca acesta indeplineste criteriile aplicabile organismelor notificate. Informatiile aferente unei anumite notificari sunt puse la dispozitia Comisiei si a celorlalte state membre prin intermediul instrumentului de notificare electronica NANDO.

Procedura de evaluare trebuie sa se bazeze cel putin pe elementele urmatoare:

— o procedura de cerere formala;

— o evaluare in temeiul cerintelor aplicabile;

— intocmirea unui raport de evaluare;

— un proces decizional clar;

—existenta unui mecanism de supraveghere sistematica si a unor sanctiuni corespunzatoare, care prevad supravegherea periodica, incluzand:

— vizite la fata locului, astfel incat sa se verifice respectarea continua a cerintelor de catre organismul notificat;

— dovada ca autoritatea nationala detine competente tehnice proprii care ii permit sa evalueze organismele de evaluare a conformitatii in scopul notificarii in temeiul legislatiei de armonizare tehnica. Aceasta dovada trebuie sa confere o garantie echivalenta cu cea a sistemului de evaluare la nivel de omologi al EA (245);

— organismele care doresc sa fie notificate ar trebui sa fie informate cu privire la conditiile generale, la drepturile si
obligatiile lor, precum si la cerintele in ceea ce priveste evaluarea efectuata in vederea notificarii.

Evaluarea propriu-zisa ar trebui sa cuprinda:

— o examinare a documentelor care sa permita verificarea exhaustivitatii si a relevantei continutului si stabilirea conformitatii acestora cu cerintele aplicabile;

— un control la fata locului pentru a verifica aspectele tehnice si de procedura – cum ar fi disponibilitatea si caracterul adecvat al instalatiilor si al echipamentelor, competenta tehnica a personalului, punerea in aplicare a unui sistem de gestiune adecvat – si pentru a verifica alte aspecte care demonstreaza ca masurile de punere in conformitate sunt  corect puse in aplicare. Prin urmare, evaluarea trebuie sa includa observarea unor operatii tehnice.

Atunci cand opteaza pentru un proces de evaluare diferit de acreditarea formala, autoritatile de notificare sunt obligate sa precizeze motivele pentru care nu a fost aleasa acreditarea in sprijinul procesului de notificare. De asemenea, autoritatile de notificare nu pot impune organismului national de acreditare sa evalueze organisme de evaluare a conformitatii neacreditate care doresc sa obtina statutul de organisme notificate fara a desfasura in totalitate procesul deacreditare, care cuprinde, in special, eliberarea certificatului de acreditare.

Atunci cand nu recurg la acreditare, autoritatile de notificare trebuie sa realizeze verificari periodice pentru a se asiguraca organismul notificat detine in continuare competentele necesare, la fel ca si organismele nationale de acreditare.

5.3.2.5. Etape in notificarea unui organism notificat.

Pentru a obtine notificarea, un organism de evaluare a conformitatii trimite o cerere de notificare autoritatii de notificaredin statul membru in care este stabilit. Cererea trebuie sa fie insotita de o descriere a activitatilor de evaluare a conformitatii, a procedurilor sau a modulelor de evaluare a conformitatii si a produsului sau produselor pentru careorganismul se declara competent, precum si de un certificat de acreditare, atunci cand acesta exista, eliberat de unorganism national de acreditare, care sa ateste ca organismul de evaluare a conformitatii indeplineste cerintele definite inlegislatia relevanta de armonizare.

Atunci cand organismul in cauza nu poate prezenta un certificat de acreditare, acesta trebuie sa prezinte autoritatii denotificare toate documentele justificative necesare pentru verificarea, recunoasterea si controlul periodic al conformitatii sale cu cerintele definite in legislatia relevanta de armonizare. In urma verificarii, statul membru comunica Comisiei sicelorlalte state membre informatiile referitoare la organismul in cauza.

Notificarea unui organism notificat este trimisa de catre autoritatile de notificare Comisiei si celorlalte state membre prinintermediul sistemului NANDO (New Approach Notified and Designated Organisations – organizatii notificate si desemnate in cadrul noii abordari), un instrument de notificare electronica elaborat si gestionat de Comisie. Notificarea ar trebui saincluda informatiile complete in ceea ce priveste organismul, activitatile de evaluare a conformitatii, procedurile sau modulele de evaluare a conformitatii, produsul sau produsele in cauza, precum si certificatul de competenta corespunzator. Ea trebuie sa includa, de asemenea, data stabilita pentru reevaluarea organismului notificat de catreorganismul national de acreditare sau, pentru o notificare neacreditata, data viitoarei reexaminari de monitorizare efectuate de autoritatea de notificare.

In cazul in care o notificare nu se bazeaza pe un certificat de acreditare, autoritatea de notificare trebuie sa furnizeze Comisiei si celorlalte state membre documentele justificative care atesta competentele organismului de evaluare a conformitatii, modul in care acesta a fost evaluat, precum si masurile adoptate pentru a se asigura ca organismul va fimonitorizat periodic si ca el va continua sa indeplineasca cerintele.

Notificarea este efectiva dupa ce NANDO trimite un email de notificare Comisiei si celorlalte state membre si dupa ceacest email este publicat pe site-ul web al NANDO. Din momentul respectiv, organismul in cauza poate desfasura activitatile proprii unui organism notificat. In conformitate cu legislatia aliniata la Decizia nr. 768/2008/CE, notificareaeste publicata dupa o perioada in care celelalte state membre si Comisia pot emite obiectii – doua saptamani, atuncicand se recurge la acreditare, si doua luni, in caz contrar – si numai daca nu a fost emisa nicio obiectie in acest termen.

Comisia si celelalte state membre trebuie sa fie informate in acelasi mod cu privire la orice modificare relevanta intervenita dupa notificare, cum ar fi o modificare a domeniului de aplicare sau a perioadei de validitate sau cu privire la modificarile intervenite in informatiile referitoare la organismul propriu-zis.

5.3.3. PUBLICAREA DE CĂTRE COMISIE – SITE-UL WEB AL NANDO

In scopul informarii, Comisia pune listele cu organismele notificate (si alte categorii de organisme de evaluare a conformitatii, cum ar fi inspectoratele utilizatorilor si organizatiile recunoscute ale partilor terte) la dispozitia publicului pe siteul web al NANDO, gazduit pe serverul Europa. Listele sunt actualizate pe masura ce sunt publicate notificarile, iar site-ulweb este actualizat zilnic pentru a fi intotdeauna la zi.

In momentul notificarii initiale, organismului notificat i se atribuie un numar de identificare in sistemul NANDO. Acest numar este generat in mod automat de catre sistem in momentul publicarii notificarii in baza de date a NANDO. O entitate juridica poate fi titulara unui singur numar de identificare in calitate de organism notificat, indiferent denumarul de acte de armonizare a Uniunii pentru care a fost notificata. Atribuirea numarului este un act pur administrativ conceput pentru a garanta gestionarea coerenta a listelor organismelor notificate. Aceasta nu confera niciun drept si nuangajeaza in niciun fel Comisia. Sistemul de numerotare al NANDO este secvential, iar numerele nu sunt reutilizate atunci cand un organism notificat este retras din lista. In caz de suspendare sau de retragere a unei notificari, detaliile notificarii sunt pastrate in baza de date si transferate in partea site-ului web rezervata „notificarilor/organismelornotificate retrase/expirate” (Withdrawn/Expired/Suspended notifications/NBs) (246).

Modificarile (extinderea sau reducerea) aduse domeniului de aplicare, modificarile perioadei de valabilitate a notificarii sau anularea notificarii sunt de asemenea notificate statelor membre printr-un e-mail si publicate pe site-ul web al NANDO. Cautarile in cadrul site-ului web se pot efectua in functie de criterii (act de armonizare al Uniunii, tara sauorganism notificat) sau utilizand cuvinte-cheie.

5.3.4. MONITORIZAREA COMPETENTEI ORGANISMELOR NOTIFICATE – SUSPENDARE – RETRAGERE – RECURS

Este esential sa se asigure ca organismele notificate raman competente in timp si ca acest lucru poate fi prezentat in mod transparent tuturor statelor membre si Comisiei. Legislatia de la nivelul UE prevede in mod clar ca autoritatile nationale competente trebuie sa monitorizeze si sa evalueze periodic competenta organismelor pe care le-au notificat si care suntenumerate in NANDO. Site-ul web al NANDO ar trebui sa fie transparent in ceea ce priveste aceste procese in curs dedesfasurare care sprijina sistemul de notificare.

Toate notificarile organismelor de notificare, acreditate sau neacreditate, care sunt inscrise in baza de date NANDO, artrebui sa fie actualizate in termen de cel mult cinci ani de la data notificarii initiale sau de la ultima actualizare, cuinformatii referitoare la monitorizarea continua a competentei organismului notificat. Astfel de actualizari ar trebui saincluda noi date relevante referitoare la acreditare sau, in cazul in care notificarea este neacreditata, informatii cu privire la monitorizarea necesara a organismului de catre autoritatea de notificare – in special, un raport privind procesul deevaluare, si anume revizuirea documentelor, evaluarea la fata locului, descrierea supravegherii sistematice, inclusivvizitele la fata locului si demonstrarea competentei tehnice a autoritatii de a efectua evaluarea. In cazul in carenotificarea nu este actualizata dupa o perioada de 5 ani, Comisia va considera ca exista motive de indoiala cu privire la mentinerea competentei organismului notificat (247) si va solicita statului membru notificator sa furnizeze toateinformatiile referitoare la mentinerea competentei organismului in cauza.

Comisia si statele membre sunt obligate sa actioneze atunci cand exista o indoiala cu privire la competenta unuiorganism notificat, fie in momentul notificarii, fie ulterior. In cazul in care Comisia constata, din proprie initiativa sau caurmare a unei plangeri, ca un organism notificat nu indeplineste cerintele sau nu isi indeplineste responsabilitatile,aceasta informeaza autoritatea nationala de notificare cu privire la acest aspect si solicita documentele justificative pecare este bazata notificarea si mentinerea competentei organismului. In cazul in care statul membru nu furnizeaza acesteinformatii, Comisia poate aduce acest fapt la cunostinta celorlalte state membre pentru a dezbate si a initia, impotriva statului membru notificator, procedura prevazuta la articolul 258 din TFUE.

Atunci cand o autoritate de notificare a stabilit sau a fost informata ca un organism notificat nu mai indeplineste cerintele prevazute in legislatia relevanta sau nu isi mai indeplineste obligatiile, aceasta suspenda sau retrage notificarea, in functie de gravitatea nerespectarii cerintelor sau a neindeplinirii obligatiilor, dupa ce a contactat imediat organismul incauza. Aceasta trebuie sa informeze imediat Comisia si celelalte state membre cu privire la acest aspect. De asemenea, statul membru trebuie sa se asigure de publicarea informatiilor respective si sa informeze Comisia si celelalte state membre aplicand o procedura similara celei de notificare. Organismul in cauza trebuie sa aiba posibilitatea de a contesta o astfel de decizie. Legislatia nationala este cea care reglementeaza daca respectivul recurs amana sau nu denotificarea.

Se recurge la retragerea notificarii atunci cand organismul notificat nu isi mai indeplineste cerintele sau obligatiile. Acestlucru poate fi realizat la initiativa statului membru notificator, daca acesta a primit dovezi referitoare la incapacitatea organismului notificat de a-si indeplini cerintele in timpul supravegherii periodice (realizate de catre organismul de acreditare sau de autoritatea de notificare) sau daca a primit plangeri cu privire la competenta sau comportamentulorganismului notificat. De asemenea, anularea poate decurge dintr-o masura a Comisiei, atunci cand aceasta exprima indoieli cu privire la faptul ca un organism notificat indeplineste sau continua sa indeplineasca cerintele impuse pentru notificarea sa.In astfel de cazuri, Comisia informeaza statul membru notificator si il invita sa ia masurile corective care se impun, inclusiv de notificarea, daca acest lucru este necesar. Autoritatea de notificare este obligata sa ia masurile adecvate. Un alt motiv pentru retragerea unei notificari ar putea fi cererea efectuata de insusi organismul notificat, de exemplu in cazul unor schimbari planificate in ceea ce priveste politica, organizarea sau dreptul de proprietate asupra organismului. Retragerea unei notificari poate fi, de asemenea, rezultatul final al unei proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor.

Retragerea intra in responsabilitatea statului membru notificator. Numai autoritatea nationala este autorizata sa retraga o notificare. Comisia nu poate retrage un organism notificat din lista NANDO decat atunci cand, la finalul procedurii de constatare a neindeplinirii obligatiilor prevazuta la articolul 258 din TFUE, Curtea declara ca un stat membru incalca un act de armonizare al Uniunii dat si ca, in consecinta, notificarea este nula si neavenita. In toate aceste cazuri, Comisia se va asigura ca orice informatie sensibila obtinuta in cursul investigatiilor sale este tratata in mod confidential.

Fara a aduce atingere caracteristicilor specifice sectoriale, suspendarea sau retragerea unei notificari nu are niciun efectasupra certificatelor eliberate pana atunci de organismul notificat, si anume pana in momentul in care se poate stabilidaca certificatele ar trebui sa fie retrase. Pentru a garanta continuitatea in caz de suspendare sau de retragere a unei notificari sau atunci cand organismul notificat si-a incetat activitatea, statul membru notificator trebuie sa se asigure ca dosarele respectivului organism sunt preluate de un alt organism notificat sau puse la dispozitia autoritatilor competente de notificare si de supraveghere a pietei, la cererea acestora.

NOTE:

(242) Legislatia de armonizare a Uniunii aliniata la Decizia nr. 768/2008/CE include dispozitiile modificate privind organismele notificate. In vederea notificarii organismelor in scopul acestei legislatii, este esential ca cel putin dispozitiile relevante referitoare la organismele notificate (care includ, in special, cerintele si obligatiile organismelor respective) sa fie transpuse in dreptul national. In plus, procedurile de notificare trebuie comunicate Comisiei si celorlalte state membre, iar statele membre trebuie sa desemneze autoritatea de notificare pentru legislatia respectiva de armonizare a Uniunii.

(243) Articolul 7 din regulament identifica aceasta situatie ca una in care un organism de evaluare a conformitatii poate cauta acreditare in afara statului membru in care isi are sediul.

(244) O dispozitie similara a fost inclusa in majoritatea directivelor aliniate la Decizia nr. 768/2008/CE.
(245) In ceea ce priveste rolul AE, a se vedea punctele 6.5.2 si 6.5.4.

(246) Pentru mai multe informatii privind retragerea si denotificarea, a se vedea punctul 5.3.4.

(247) In conformitate cu articolul R26 din Decizia 768/2008/CE.

Sursa: „Ghidul albastru” din 2016 referitor la punerea in aplicare a normelor UE privind produsele (http://ec.europa.eu)