Noul standard ISO 20338 stinge focul

Prevenirea este intotdeauna mai buna decat vindecarea si exista putine exemple mai bune decat in cazul incendiilor. Una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a incendiilor in cladiri este de a reduce nivelul de oxigen din aer. Daca incendiile pot supravietui numai atunci cand exista oxigen pentru a le alimenta, eliminarea acestuia din aer este o modalitate eficienta de stinge focul. Sistemele de reducere a oxigenului (ORS) fac acest lucru prin crearea de atmosfere in care nu exista suficient oxigen pentru ca un incendiu sa izbucneasca, dar suficient pentru oamenii ca sa respire cu usurinta.

Instalarea unor astfel de sisteme poate fi o afacere complexa si necesita cunostinte aprofundate privind spatiul protejat, modul in care acesta este utilizat si de catre cine.

Exista diferite standarde nationale si specificatii tehnice in vigoare in prezent, in special in Europa, dar ceea ce lipsea era un set de cerinte convenite la nivel international pentru calitate, siguranta si performanta pe care oricine le poate utiliza.

Primul Standard International pentru sistemele de reducere a oxigenului din lume a fost publicat in septembrie 2019.

Noul standard ISO 20338  „Sisteme de reducere a oxigenului pentru prevenirea incendiilor – Proiectare, instalare, planificare si intretinere” stabileste cerintele minime si defineste specificatiile pentru proiectarea, instalarea si intretinerea sistemelor fixe de reducere a oxigenului in spatii inchise. Se aplica sistemelor care folosesc aer imbogatit cu azot utilizat pentru prevenirea incendiilor in cladiri si instalatii industriale de productie si pot fi utilizate atat pentru sisteme noi, precum si pentru extinderea si modificarea sistemelor existente.

Azotul este, astazi, cel mai potrivit gaz pentru a fi utilizat pentru reducerea oxigenului. Pentru alte gaze, acest document poate fi utilizat ca referinta.

Acest document nu se aplica la:

— sistemele de reducere a oxigenului care utilizeaza abur de apa sau gaze de ardere;
— sisteme de supresie impotriva exploziilor;
— sisteme de prevenire a exploziilor, in cazul substantelor chimice sau al unor materiale precum nitratul de celuloza;
— sisteme de stingere a incendiilor cu agenti de stingere gazoasa;
— inertizarea containerelor portabile;
— sisteme in care nivelurile de oxigen sunt reduse din alte motive decat prevenirea incendiilor (de exemplu, prelucrarea otelului in prezenta gazului inert pentru a evita formarea peliculelor de oxid);
— inertizarea necesara in timpul lucrarilor de reparare a sistemelor sau echipamentelor (de exemplu, sudarea) pentru a elimina riscul de incendiu sau explozie.

In plus fata de conditiile pentru sistemul real de reducere a oxigenului si componentele sale individuale, ISO 20338 acopera, de asemenea, anumite specificatii structurale pentru zona protejata.

Spatiul protejat de un sistem de reducere a oxigenului este un climat interior controlat si monitorizat continuu pentru o ocupatie extinsa. Acest document nu acopera spatiile inchise neventilate care pot contine gaze periculoase.

ISO 20338 a fost elaborat de subcomitetul “Sisteme pentru medii gazoase si sisteme de stingere a incendiilor pe baza de gaz”, al Comitetului tehnic ISO/TC 21 “Echipamente pentru protectia impotriva incendiilor si combaterea incendiilor”. Acesta va fi util pentru utilizatorii de ORS, cum ar fi proprietarii de cladiri, precum si pentru indeplinirea cerintelor de reglementare.

Companiile de asigurari, producatorii, instalatorii si utilizatorii vor beneficia cu totii de ISO 20338 deoarece le va permite sa imbunatateasca performanta si siguranta ORS, precum si sa ofere guvernelor o modalitate de a stabili cerinte de reglementare si de a le indeplini.

Sursa: iso.org