3.6. UTILIZATORUL FINAL

 

— Spre deosebire de operatorii economici, utilizatorii finali nu sunt definiti in legislatia de armonizare a Uniunii si nu sunt supusi vreunor obligatii.

— Numeroase produse care fac obiectul legislatiei de armonizare a Uniunii privind produsele sunt utilizate la locul de munca si, prin urmare, intra sub incidenta legislatiei Uniunii cu privire la securitatea la locul de munca.

Legislatia de armonizare a Uniunii nu creeaza, in cadrul domeniului sau de aplicare, obligatii pentru utilizatorii finali (149). Acest lucru este valabil chiar si in cazul in care operatorii economici responsabili nu se afla pe teritoriul UE (de exemplu, in contextul produselor vandute online). In consecinta, termenul nu este definit in aceasta legislatie. Este cert, totusi, ca termenul de utilizator se refera atat la utilizatorii profesionali, cat si la consumatori. Conceptul de„utilizare finala” de catre un utilizator profesional sau un consumator este legat intrinsec de conceptul de „utilizare prevazuta” (150).

Numeroase produse vizate de legislatia de armonizare a Uniunii sunt utilizate la locul de munca. In temeiul dispozitiilor legislative bazate pe articolul 153 din TFUE, angajatorii au obligatii cu privire la utilizarea echipamentelor de munca de catre lucratori la locul de munca. Un angajator este o persoana fizica sau juridica ce are un raport de munca cu un lucrator (insemnand orice persoana angajata de un angajator) si care isi asuma raspunderea pentru intreprindere sau unitate.

In conformitate cu Directiva privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentului de munca la locul de munca (Directiva 2009/104/CE), angajatorul este obligat sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca echipamentele de munca (de exemplu, echipamentele tehnice si aparatele) puse la dispozitia lucratorilor sunt adaptate pentru munca prestata si pot fi folosite de lucratori fara ca acestea sa le afecteze securitatea sau sanatatea. Angajatorul poate obtine sau utiliza doar echipamente de munca conforme cu dispozitiile legislatiei aplicabile la momentul primei lor utilizari sau, daca nicio alta legislatie nu este aplicabila sau se aplica numai partial, cu cerintele minime prevazute in anexa I la Directiva 2009/104/CE. De asemenea, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentrua se asigura ca echipamentele de munca sunt mentinute la acest nivel. Mai mult, angajatorul are obligatia de a le furniza lucratorilor informatii si formare cu privire la utilizarea echipamentelor de munca.

In conformitate cu Directiva privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca (Directiva 89/656/CEE), astfel de echipamente trebuie sa fie conforme cu dispozitiile aplicabile ale Uniunii privind proiectarea si fabricarea in ceea ce priveste sanatatea si securitatea (si anume, actul de armonizare al Uniunii referitor la echipamentele individuale de protectie). Mai mult, echipamentul trebuie sa fie adecvat pentru riscul avut in vedere, sa corespunda conditiilor existente la locul de munca, sa tina cont de cerintele ergonomice si de starea de sanatate a lucratorului, sa se potriveasca purtatorului si sa fie compatibil atunci cand mai multe echipamente trebuie sa fie utilizate simultan. Inainte de a alege un echipament individual de protectie, angajatorul trebuie sa stabileasca daca acesta corespunde cerintelor.

In conformitate cu Directiva privind conditiile minime de securitate si sanatate pentru lucrul la monitor (Directiva90/270/CEE), angajatorii au obligatia sa efectueze analiza statiilor de lucru pentru a evalua conditiile de securitate si sanatate, in special cu privire la posibilele riscuri pentru vedere, problemele fizice si problemele de solicitare mentala. Directiva stabileste, de asemenea, cerintele minime cu privire la monitoare si alte echipamente.

In conformitate cu Directiva privind punerea in aplicare de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca (Directiva 89/391/CEE), fiecarui lucrator ii revine obligatia generala de a avea grija, in masura posibilului, de securitatea si sanatatea sa, precum si de cea a altor persoane care pot fi afectate de actiunile sale la locul de munca. In conformitate cu formarea si cu instructiunile primite de la angajator, lucratorii trebuie, de exemplu, sa utilizeze corect masinile, aparatele si alte mijloace de productie, precum si echipamentul individual de protectie.

Directivele 89/391/CEE, 2009/104/CE, 89/656/CEE si 90/270/CEE stabilesc cerinte minime. Prin urmare, statele membre pot adopta sau mentine dispozitii mai stricte, cu conditia ca acestea sa fie compatibile cu TFUE. In acelasi timp, trebuie sa fie respectate dispozitiile legislatiei de armonizare a Uniunii si, prin urmare, dispozitiile nationale suplimentare nu pot nici sa impuna modificarea unui produs care intra in domeniul de aplicare al unui act de armonizare al Uniunii, nici sa aiba un impact asupra conditiilor de punere la dispozitie pe piata a unor astfel de produse.

NOTE:

(149) Cu toate acestea, Directiva 2013/53/UE privind ambarcatiunile de agrement impune obligatii importatorilor privati.

(150) In ceea ce priveste conceptul de „utilizare prevazuta”, a se vedea sectiunea 2.7. de mai sus.

Sursa: „Ghidul albastru” din 2016 referitor la punerea in aplicare a normelor UE privind produsele (http://ec.europa.eu)