0727 963 012 
office@ciseo.ro 
De ce nu sunt agreate bunele practici internationale si standardele ISO in Romania — si de ce aceasta atitudine costa mai mult decat credem
In multe companii romanesti, standardele ISO sunt privite ca o formalitate birocratica, un “dosar pentru audit”, o obligatie impusa de clienti sau o metoda de a obtine contracte. In loc sa fie considerate instrumente reale de eficienta si dezvoltare, ele sunt adesea reduse la hartii, proceduri inutile si costuri suplimentare.
Aceasta perceptie nu a aparut intamplator. Ea are cauze istorice, culturale si economice reale. Problema este ca, desi explicatiile sunt usor de inteles, consecintele sunt extrem de costisitoare pentru companii, angajati si pentru competitivitatea Romaniei.
De unde vine neincrederea in standardele ISO
- Cultura “merge si asa”
Una dintre cele mai mari probleme ale mediului de afaceri romanesc este toleranta fata de improvizatie. In multe organizatii, succesul depinde mai mult de oameni “care se descurca” decat de procese stabile si predictibile.
Standardele ISO exact asta incearca sa elimine: dependenta de improvizatie.
Ele cer:
- procese clare,
- responsabilitati definite,
- masurarea performantei,
- prevenirea erorilor,
- imbunatatire continua.
Pentru o cultura organizationala bazata pe reactie si nu pe preventie, aceste cerinte par rigide si incomode.
In realitate, improvizatia nu este eficienta. Este doar o forma mascata de haos controlat temporar.
- Implementarile facute doar “pentru certificat”
Multe firme au implementat ISO exclusiv pentru tunuri:
- licitatii,
- bifarea unei conditii comerciale / cerinte contractuale,
Astfel au aparut:
- proceduri copiate,
- documentatii pe care nu le citeste nimeni,
- audituri formale,
- sisteme care nu reflecta activitatea reala.
Cand angajatii vad ca standardul exista doar in biblioraft, concluzia devine inevitabila:
“ISO este inutil.”
Dar problema nu este standardul. Problema este implementarea superficiala.
Un sistem ISO aplicat corect nu inseamna tone de documente. Inseamna:
- claritate,
- trasabilitate,
- reducerea greselilor,
- predictibilitate,
- costuri mai mici pe termen lung.
- Mentalitatea orientata spre termen scurt
Multe companii romanesti functioneaza sub presiunea supravietuirii:
- lipsa de personal,
- cash-flow instabil,
- concurenta agresiva,
- fiscalitate impredictibila.
In acest context, investitiile in procese si standardizare sunt percepute ca “lux”.
Problema este ca lipsa standardizarii produce:
- pierderi ascunse,
- rebuturi,
- erori repetate,
- conflicte interne,
- dependenta de anumite persoane-cheie,
- scaderea calitatii.
Cu alte cuvinte, companiile evita costul vizibil al organizarii si ajung sa suporte costuri mult mai mari, dar invizibile.
- Confuzia dintre control si disciplina
In Romania exista o rezistenta culturala puternica fata de reguli si proceduri. Multi angajati percep standardele ca pe:
- supracontrol,
- limitare,
- lipsa de libertate,
- neincredere.
Dar standardizarea nu inseamna control excesiv.
Un proces bine definit:
- reduce stresul,
- elimina ambiguitatea,
- clarifica responsabilitatile,
- protejeaza angajatii de decizii arbitrare.
Paradoxal, organizatiile fara procese clare ajung sa fie mai abuzive si mai haotice decat cele standardizate.
- Lipsa educatiei manageriale reale
Multi manageri romani au crescut profesional intr-un mediu unde:
- experienta personala conta mai mult decat sistemele,
- deciziile erau intuitive,
- succesul era asociat cu “tunuri”.
- ISO promoveaza exact opusul:
- management bazat pe date,
- preventie,
- analiza de risc,
- procese repetitive si controlate.
Pentru unii lideri, asta pare o amenintare la adresa stilului lor de conducere.
In realitate, companiile mature nu depind de eroi. Depind de sisteme.
De ce aceasta mentalitate este o greseala strategica
Companiile performante din lume functioneaza pe standardizare
Cele mai competitive organizatii globale folosesc standarde stricte pentru:
- calitate,
- securitate,
- management operational,
- siguranta,
- mediu,
- continuitate.
Nu pentru ca “iubeste cineva birocratia”, ci pentru ca standardizarea:
- reduce variatiile,
- creste predictibilitatea,
- scade costurile,
- accelereaza dezvoltarea.
Fara procese standardizate:
- cresterea devine haotica,
- calitatea devine inconsistenta,
- organizatia devine dependenta de anumite persoane.
Lipsa standardelor distruge scalabilitatea
O companie poate functiona “dupa ureche” la 2 oameni.
Poate chiar la 5 sau 10.
Dar la:
- 20, 50, 100 de angajati,
- mai multe sedii,
- clienti internationali,
- proiecte complexe,
- haosul incepe sa coste enorm.
Standardele ISO nu sunt despre hartii.
Sunt despre capacitatea unei organizatii de a creste fara sa se autodistruga.
Clientii internationali nu mai accepta improvizatia
Piata globala devine tot mai stricta privind:
- trasabilitatea,
- securitatea informatiei,
- calitatea,
- conformitatea,
- managementul riscurilor.
Companiile care trateaza ISO superficial transmit indirect un mesaj periculos:
“Nu avem control real asupra propriilor procese.”
Pe termen lung, asta afecteaza:
- increderea,
- reputatia,
- accesul la parteneriate mari,
- accesul la piete externe.
Ce ar trebui sa inteleaga companiile romanesti
ISO nu garanteaza succesul.
Dar lipsa proceselor clare aproape garanteaza problemele pe termen lung.
Standardele nu sunt perfecte.
Pot fi implementate prost.
Pot deveni birocratice.
Dar atunci cand sunt aplicate inteligent, ele transforma organizatiile din structuri reactive in sisteme mature si predictibile.
Adevarata intrebare nu este:
“Cat costa implementarea ISO?”
Ci:
“Cat ne costa dezordinea pe care o consideram normala?”
Concluzie
Romania nu are o problema cu standardele ISO.
Are o problema cu modul in care priveste disciplina organizationala.
Atat timp cat:
- improvizatia este confundata cu flexibilitatea,
- haosul este confundat cu agilitatea,
- lipsa proceselor este confundata cu libertatea,
- multe companii vor continua sa piarda bani fara sa inteleaga de ce.
Standardele ISO nu sunt despre documente.
Sunt despre maturitate operationala.
Iar intr-o economie globala din ce in ce mai competitiva, organizatiile care refuza standardizarea nu devin mai independente.
Devin doar mai vulnerabile.
by CISEO® Agentia pentru Certificare & Implementare Standarde Europene in Organizatii
www.ciseo.ro
Disclaimer: Articol scris cu suportul AI pentru un mesaj simplu si clar, pe intelesul tuturor.
It was useful for you? Share it if you LIKE it!
