Problema reala din domeniul standardelor ISO nu este certificarea. Este hartia fara valoare.

In ultimii ani, piata ISO s-a indepartat periculos de mult de scopul sau initial: imbunatatirea reala a organizatiilor prin aplicarea bunelor practici internationale. In locul unei implementari serioase, bazate pe procese, risc, leadership si imbunatatire continua, multe organizatii aleg varianta „rapida si ieftina”: certificarea pe hartie.

Alegerea organismelor de certificare fara acreditare recunoscuta sub egida IAF, doar pentru costuri mai mici si audituri superficiale, goleste standardele ISO de continut. Un certificat obtinut astfel nu valideaza competenta, conformitatea sau maturitatea unui sistem de management. Valideaza doar existenta unei bucati de hartie.

Aceasta practica intra si in contradictie cu cadrul legislativ european.

Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European si al Consiliului stabileste ca acreditarea este singurul mijloc recunoscut la nivelul Uniunii Europene pentru a demonstra competenta organismelor de evaluare a conformitatii. Regulamentul se aplica organismelor de certificare in general, fara a limita domeniul exclusiv la produse, adica se aplica si in cazul certificarii sistemelor de management implementate in companii.

Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplica si certificarii sistemelor de management, nu doar produselor. Acreditarea conform acestui regulament nu este opționala si nu este un detaliu formal, ci fundamentul legal al increderii in certificarile ISO utilizate pe piața europeana.

Astfel, este esential de subliniat ca evaluarea conformitatii, asa cum este definita de regulament, include certificarea sistemelor de management (de exemplu ISO 9001, ISO 14001, ISO 45001, ISO 27001), nu doar certificarea produselor. Prin urmare, atunci cand un certificat ISO este utilizat in contexte contractuale, comerciale sau reglementate, acesta trebuie sa fie emis de un Organism de Certificare acreditat de un Organism National de Acreditare, membru al acordurilor multilaterale de recunoastere (MLA) – implicit, parte a sistemului IAF.

Standardele ISO nu au fost create pentru a bifa cerinte formale sau pentru a decora site-uri web. Ele cer implicare reala a managementului, procese functionale, decizii bazate pe date si o cultura organizationala orientata spre performanta si conformitate. Fara acestea, certificarea devine o iluzie, iar riscurile raman aceleasi: neconformitati, pierderi, incidente si lipsa de credibilitate in fata partenerilor seriosi.

Acreditarea IAF nu este un detaliu birocratic. Este mecanismul care asigura ca evaluarea este facuta corect, impartial si competent, in linie cu cerintele europene si internationale. Renuntarea la acest reper inseamna renuntarea la incredere.

Daca vrem ca ISO sa insemne ceva in practica — nu doar in oferte comerciale — trebuie sa schimbam intrebarea de la „Cat costa certificarea?” la „Este aceasta certificare acreditata, recunoscuta si sustinuta de o implementare reala?
Altfel, vom continua sa colectionam certificate fara impact si sa ratam exact beneficiile pentru care standardele au fost create.

by Lavinia Marin

Fondator & Manager CISEO Registrar

Disclaimer: Articol scris cu suportul AI pentru un mesaj simplu si clar, pe intelesul tuturor.

NOTA 1: Citeste si: